Ratacind in noapte

Linsday se invartea fara nici o tinta in intuneric,prin fata camerelor ofterilor,privind spre ocean aiurita.
Avea hainele rupte si parul mai ciufulit decat deobicei si tremura...

Sebastian se afla pe un butuc mare de lemn aproape de apa,privind luna ganditor.

In cele din urma Linsday se dezechilibra si cazu pe pamant,incepand sa planga usor.

Calyope se apleca luand trandafirul in mana stanga.
"Cred ca...singura muzica pe care o voi mai auzi de acum in colo va fi sunetul produs de apa"isi spuse oftand.
"Libertate..."

Sebastian se uita la apa neagra *acum* a marii,zambind slab.

Serena se aseza langa Jasmine ,la o oarecare distanta totusi... Stia ca toti detinutii vin in locul acesta ,privind spre mare ,gandindu-se la libertate... Era un moment melancolic ptr toti...
-Nu are rost sa speri la ceva ce stii bine ca nu vei primi niciodata ,sopti ea...

Sebastian se dadu jos de pe butuc si se aseza in genunghi pe nisipul rece.

Calyope trecu pe langa baiat fara al observa, stranse in mana trandafirul, pana cand petalele lui se desprinsera si o luare catre apa rece, in adierea vantului
"Libertatea e puterea de a alege, pacat ca nu se pune si aici, sau dau?" inchise ochii strangandu-si pumnul maini drepte

Sebastian inchise ochii si lasa briza rece sa-i atinga fata.

Se aseza absenta langa baiat
"Singura oricum, atat aici cat si acolo"

-Moartea nu e ceva de care sa te temi... Cu totii ajungem la un sfarsit ,odata si odata... Mai rau ,insa ,este sa mori singur... sopti Serena ,plecandu-si incet capul...

Se intinse pe nisip inchizand ochii
"Daca ar fi sa mor..oare cum as muri?"

-Printeso,se auzi vocea ragusita si usor fortata a lui Jasmine.Te rog,da-mi ceva ce sa ma faca sa uit ce s-a intamplat in seara asta,continua ea sa murmure.Sa faca sa nu ma mai doara ...

Sebastian se uita trist la Linsday,lasandu-si parul blond,acum curat in briza vantului.

In cele din urma fata nu mai zise nimic si s eintinse pe spate,privind oceanul trista si simtindu-si corpul scuturat din cand in cand de firbinteli.

Sebastian merse langa ea repede,uitandu-se fara nicio expresie la corpul ce zacea pe nisip.

Linsday avea cateva zgarieturi pe intreg corpul,insa nu acesta era motivul pentru care scapa din cand in cand gemete slabe.In cele din urma isi ridica usor capul si privi spre blond,neindraznind sa zica nimic.

Baiatul isi lua inima in dinti si o ridica pe fata in bratele lui...
-Te simti bine?

-Mai conteaza?Oricum nu valorez nici cat sobolanii din celule,zise ea gemand usor.

-Defapt valorezi mult...Chiar mult,pentru...si facu o pauza...

-Tu nu sti...nici nu banuiesti ce mi-au facut salbaticii aceia,murmura Jasmine straduindu-se sa se ridice,insa dezechilibrandu-s eimediat si renuntand in cele din urma.

Seb ofta si o lua pe Linsday in brate...
-Aici esti in siguranta...

-Nu,nu ai dreptate,Niciodata nu o sa fiu in siguranta intr-un loc ca acesta.Aici trebuie doar sa te adaptezi,murmura Jasmine pe un ton ciudat.

Blondul o stranse tare in brate....
-Poate pt. cineva esti importanta...Si se afla prin preajma...

-Nici nu incerca,zise blonda pe un ton hotarat.Nu sunt in stare sa te satisfac altfel decat din punct de vedere fizic,incheie ea privind cerul.